Autor: DAVID ELIZA,
Studentă anul III,
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău,
Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii,
Specializarea Kinetoterapie şi Motricitate Specială
Coordonator ştiinţific: Lect. Univ. Dr. ANGHEL MIHAELA
Cuvinte cheie: sechele, encefalopatie, reeducare neuromotorie
Rezumat
Encefalopatia sechelară infantilă „survine de cele mai multe ori în cursul ultimelor luni de sarcină, în momentul nașterii sau în perioada neonatală (prima lună de viață); ea este consecutivă suferințelor perinatale ale copilului, oricare ar fi cauza lor: infecție survenită în cursul sarcinii, hipoxie sau anoxie în cursul nașterii, infecție a fătului, malformație cerebrală”, (Moteț, D., 2009), iar atunci când encefalopatia sechelară infantilă „intervine în perioada de copil mic, ea se explică prin afecțiunile dobândite: o encefalită, meningită (infecția membranelor protectoare ale encefalului) sau prin traumatism cranian”, (Moteț, D., 2009).
Keywords: infantilesequelae, encephalopathy, neuromotor reeducation
Abstract
Infantile sequelae encephalopathy „most often occurs during the last months of pregnancy, at birth or during the neonatal period (first month of life); it is consequent to the perinatal sufferings of the child, whatever their cause: infection occured during pregnancy, hypoxia or anoxia during birth, fetal infection, cerebral malformation”, (Moteț, D., 2009), and when infantile sequelae encephalopathy „it occurs during childhood, it is explained by acquired diseases: an encephalitis, meningitis (infection of the protective membranes of the brain) or by head trauma”, (Moteț, D., 2009).
Introducere
„Conform statisiticilor internaționale, incidența paraliziilor cerebrale, denumită și infirmitate motorie cerebrală, este de 2 cazuri la 1000 de născuți vii. La nivelul României, aceasta reprezintă aproximativ 500 de copii afectați anual. Luând în considerare perioada în care leziunile spastice își dezvoltă întregul tablou clinic, și anume până la vârsta de 10 ani, se poate estima că în România există circa 5000 de copii care suferă de deficiențe motorii cauzate de infirmitatea motorie cerebrală” (Anghel, M., Rață, G., 2015).
În literatura de specialitate există o paletă largă în privința definirii terminologice a encefalopatiilor infantile, atât pe plan național cât și internațional, dar corelând toate aceste definiții ajungem să înțelegem că aceste afecțiuni cu caracter persistent, dar neprogresive sunt de fapt un grup heterogen datorat unor suferințe cerebrale diverse, exprimate printr-un cumul de anomalii ale motricității și posturii.
Manole, L., 2007 evidențiază că din punct de vedere topografic se constată leziuni localizate la o zonă a nevraxului sau la o structură cerebrală, existând o relație strânsă între leziunea anatomo-patologică și expresia clinică a acestora:
– sindroamele hipertonice sunt datorate leziunilor extrapiramideale;
– sindroamele atetozice sunt datorate leziunilor extrapiramidale și ganglionilor bazali;
– sindroamele ataxice sunt datorate leziunilor cerebelului sau căilor cerebeloase pe toată întinderea lor;
– leziunile multiple afectând mai multe zone, determină forme clinice complexe combinate.
Ipoteza cercetării
În elaborarea lucrării, am pornit de la premisa că prin tehnicile și metodele de reeducare neuromotorie, aplicate corect și constant se poate îmbunătății gradul de independență funcțională globală al persoanei cu hemipareză spastică, sechelă a encefalopatiei infantile. Pornind de la această afirmație, am dorit să verific următoarele ipoteze:
– Se presupune că, prin aplicarea unui program de reeducare neuromotorie corect și constant, adaptat subiectului, putem îmbunătăți gradul de independență funcțională globală a subiectului în cauză.
– Se presupune că, prin folosirea tuturor metodelor și tehnicilor de reeducare neuromotorie studiate până acum privind recuperarea hemiparezei spastice, se va diminua spasmul muscular din grupele musculare interesate, îmbunătățind totodată mobilitatea articulară, forța musculară în tot hemicorpul afectat precum și a echilibrului.
Scopul
Scopul acestei lucrări este de a demonstra că prin folosirea corectă, constantă și continuă a tehnicilor de reeducare neuromotorie în cadrul recuperării pacienților cu hemipareză spastică, sechelă a encefalopatiei infantile, gradul de spasticitate poate fi redus, controlul voluntar al mișcărilor poate fi îmbunătățit, în consecință, ducând la creșterea gradului de independență funcțională globală.
Organizarea cercetării
Neavând la îndemână un eșantion de subiecți care să îndeplinească condițiile certării, a fostainclus înastudiu subiectul D.A.D, în vârstă de 24 ani, sex masculin, accesibil la momentul respectiv, diagnosticat cu hemipareză spastică cu scurtarea membrelor pe partea dreaptă, encefalopatie sechelară infantilă și dizartrie; subiect la care au fost disponibile şi s-au pututaobţine înamomentul studiului date clinico-funcţionaleacomplete conform obiectivelorade studiu.
Subiectul a urmat programul complex de evaluare şi reeducare neuromotorie. Durata unei şedinţe a oscilat între 45-60 de minute, efectuându-se de 3 ori pe săptămână, pe o perioadă de trei luni la domiciliul acestuia, iar condiţiile de bază materială folosite au fost următoarele: masă kinetoterapie, mingi de diferite forme, bicicletă ergometrică, obiecte de mărimi mici (chei, piese lego, biluțe, etc.), greutăți (gantere 1 kg), baston, tensiometru, goniometru.
Metodele de cercetare considerate cele mai adecvate scopului şi obiectului cercetării de faţă, deşi ele au fost dominante într-o etapă sau în alta, s-au unit şi întrepătruns în continuumul cercetării, acestea fiind: metoda documentării teoretice, metoda observației, metoda anchetei, metode de măsurare (explorare și evaluare), metoda înregistrării, prelucrării și reprezentării grafice a datelor.
În programul kinetoterapeutic s-au folosit următoarele mijloace, metode și tehnici de reeducare neuromotiorie: posturări corective, din metoda Bobath- posturi reflex inhibitorii, stretching și metoda miotensivă, din metoda Kenny- împachetări calde și stimulare musculară, din metoda Kabat- tehnici de facilitare neuro-musculară și proprioceptivă (FNP) cu și fără obiecte și folosirea acestora împreună cu diagonalele Kabat (D1F, D1E, etc), exerciții active libere, exerciții cu obiecte, pedalare la bicicleta ergometrică, exerciții din metoda Frenkle- interesată fiind și partea de ridicare din șezând de pe pat, în ortostatism, exerciții de mers, inclusiv pe scara blocului și exerciții care utilizează activitățile zilnice (ADL).
În cadrul acestei cercetări în evaluarea subiectului cu hemipareză spastică cu scurtarea membrelor pe partea dreaptă, encefalopatie sechelară infantilă au fost evidențiate următoarele metode de evaluare: evaluarea clinico-funcțională, evaluarea parametrilor fiziologici, evaluarea amplitudinilor de mișcare, evaluarea gradului de independență funcțională folosind testul gradului de independență funcțională (GIF), Scala Ashworth de evaluare a spasticității, evaluarea prehensiunii /abilității mâinii cu ajutorul chestionarului Michigan și evaluarea echilibrului prin utilizarea testul de echilibru Tinetti.
Obiectiveleaintervenţieiakinetoterapeutice:
- Relaxarea musculaturii spastice de la nivelul întregului hemicorp afectat;
- Prevenirea retracturilor și corectarea pozițiilor vicioase la nivelul hemicorpului afectat;
- Îmbunătățirea mobilităţii articulare și a amplitudinilor de mișcare;
- Îmbunătățirea forței musculare;
- Îmbunătățirea coordonării între membrele superioare și inferioare;
- Îmbunătățirea echilibrului static și dinamic;
- Reeducarea unui mers corect și echilibrat;
- Reeducarea prehensiunii;
- Îmbunătățirea imaginii kinestezice;
- Îmbunătățirea gradului de independență funcțională.
Pe parcursul programului de reeducare neuromotorie atingerea obiectivelor s-au întrepătruns și s-au împletit într-un mod echilibrat, ducând la rezultatul dorit.
Imagini din cadrul programului de recuperare:
Fig. nr. 1.- Exerciții utilizând obiecte Fig. nr. 2– Exerciții de mers din metoda Frankle cu aa a de diverse mărimi progresie cu rezistență (PR)
jjjjj Fig. nr. 3- Posturare reflex Figura nr. 4- Diagonala 2 de flexie (D2F) bilaterală nnnn inhibitorie (rotație externă MI) cu izometrie la final din metoda Kbat
Fig. nr. 5- Împachetări calde din metoda Kenny Fig.nr. 6- Metoda miotensivă pentru adductorii aaaa coapsei
Rezultate cercetării
Pentru subiectul D.A.D. diagnosticul funcțional a fost reprezentat de deficitele funcționale de locomoție, echilibru și desfășurare a activităților zilnice ce implică membrul superior drept determinat de hemipareza spastică cu scurtarea membrelor pe partea dreaptă. Pentru a evidenția cât mai puternic rolul reeducării neuromotorii pacienților cu hemipareză spastică din encefalopatia infantilă, vor fi expuse cele mai reprezentative tebele și grafice din evaluările inițiale și finale, în urma aplicării programului de reeducare neuromotorie.
Tabelul nr. 9- Rezultatele Chestionarului Michigan
| Abilitățile mâinii la îndeplinirea diverselor activității | Acțiunea | Notare inițială | Notare finală |
| 1. A deschide ușa | 2 | 1 | |
| 2. A ridica o monedă | 4 | 3 | |
| 3. A ține un pahar cu apa | 3 | 2 | |
| 4. A încuia/descuia ușa | 2 | 2 | |
| 5. A ține o tigaie | 5 | 4 | |
| Cu ambele mâinii | Notare inițială | Notare finală | |
| 1. A deschide un borcan | 3 | 2 | |
| 2. A încheia nasturii de la cămașă | 4 | 2 | |
| 3. A mânca cu furculița și cuțitul | 5 | 3 | |
| 4. A duce o plasă | 3 | 2 | |
| 5. A spăla vasele | 3 | 2 | |
| 6. A spăla părul | 4 | 2 | |
| Total | 38 | 25 |
Graficul nr.1- Rezultatele scalei Ashworth de evaluare a spasticității a subiectului
Tabelul nr. 10- Testul gradului de independență funcțională (GIF)
| Nr. | Funcțiile testului G.I.F. | Testare inițială | Testare finală |
| 1. | Alimentația | 5 | 6 |
| 2. | Îngrijirea corporală | 4 | 6 |
| 3. | Îmbăiatul | 4 | 6 |
| 4. | Îmbrăcatul trenului superior | 6 | 6 |
| 5. | Îmbrăcatul trenului inferior | 7 | 7 |
| 6. | Folosirea toaletei | 7 | 7 |
| 7. | Controlul sfincterian: vezical | 7 | 7 |
| 8. | Controlul sfincterian: anal | 7 | 7 |
| 9. | Transefrul: pat, scaun, scaun rulant | 6 | 7 |
| 10. | Transferul: toaletă | 7 | 7 |
| 11. | Transferul: duș, cadă | 4 | 6 |
| 12. | Locomoție: mers sau deplasare cu căruciorul | 6 | 7 |
| 13. | Locomoție: trepte | 6 | 7 |
| Scor final motricitate | 76 | 86 | |
| 14. | Comunicarea- înțelegerea | 7 | 7 |
| 15. | Comunicarea- exprimarea | 6 | 6 |
| 16. | Cunoașterea socială- interacțiuni | 6 | 6 |
| 17. | Cunoașterea socială- rezolvarea problemelor | 5 | 5 |
| 18. | Cunoașterea socială-memoria | 7 | 7 |
| Scor cognitiv | 31 | 31 | |
| SCOR TOTAL | 107 | 117 |
Concluzii
În urma cercetării realizate, ipotezele stabilite iniţial s-au confirmat. Această lucrare reprezintă o încercare de a stabili unele mijloace, tehnici și metode de reeducare neuromotorie kinetoterapeutică pentru subiectul adult cu hemipareză spastică din encefalopatia infantilă, o încercare care să poată duce la o recuperare mai eficientă.
Rezultatele obținute în urma acestei cercetări ne permit să tragem următoarele concluzii:
– Prima ipoteză formulată a fost confirmată, astfel încât prin aplicarea unui program kinetoterapeutic adaptat pacientului a avut ca efect îmbunătățirea gradului de independență funcțională globală a acestuia.
– Cea de-a doua ipoteza a fost și ea astfel confirmată, întrucât aplicarea tehnicilor și metodelor de reeducare neuromotorie kinetoterapeutică au contribuit la diminuarea spasticității și îmbunătățirea mobilității articulare, a forței musculare și a abilității și prehensiunii mâinii, precum și a echilibrului.
– Scala Ashworth de evaluare a spasticității a fost folosită cu succes în evaluarea subiectului, acesta a putut afirma că este o diferență evidentă de la testarea inițială până la cea finală.
– Cele două teste, Testul gradului de independență funcțională (GIF) și Testul de echilibru Tinetti, precum și Chestionarul Michigan au fost folosite de asemenea cu succes în evaluarea subiectului, evoluția pozitivă a acestuia în privința realizării activităților zilnice, a abilității și prehensiunii mâinii, dar și a echilibrului fiind foarte evidentă.
– Intervenția prin comprese calde și stretching a avut multe efecte benefice pentru musculatura spastică, aceasta relaxându-se astfel încât restul programului de recuperare a fost realizat mai ușor, rezistența opusă de mușchi fiind mai mică în urma aplicării compreselor calde și stretching-ului.
– Tehnicile și metodele aplicate în cadrul programului de reeducare neuromotorie s-au dovedit a avea o eficiență foarte evidentă, astfel încât abilitatea pacientului de a controla acțiunea realizată de mușchi și controlul echilibrului a fost îmbunătățită, crescând de altfel și gradul de independență funcțională globală.
Bibliografie
- Ababei R., 2006, Metodologia cercetării activităților corporale, Editura Casei Corpului Didactic, Bacău;
- Moteț, D., 2009, Enciclopedia de kinetoterapie, volumul 1, Editura Semne, București
- Anghel, M., Rață, G.,2015, Eficiența kinetoterapiei în îmbunătățirea calității vieții la copilul cu paralizie cerebrală, în rev. Sport și societate
- Manole, L., 2007, Educare-reeducare motrică şi funcţională în pediatrie, Note de curs, Bacău
- Balint T, 2007, Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași;
- Robănescu, N., și colab., 2001, Reeducarea neuro-motorie & Recuperare funcțională și readaptare, Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Medicală, București
- Ochiană, G., 2013, Kinetoterapia în afecţiuni neurologice, Editura Alma Mater, Bacău